EuRoQuod

Rețeaua națională de judecători-coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene

Unelte utilizator

Unelte site


competenta_r4_exemple

Diferențe

Aici sunt prezentate diferențele dintre versiunile selectate și versiunea curentă a paginii.

Link către această vizualizare comparativă

Ambele părți revizuirea anterioarăVersiuni anterioare
Urmatoarea versiune
Versiuni anterioare
competenta_r4_exemple [28.09.2015 05:49] – [Conexitate] beatricecompetenta_r4_exemple [18.10.2019 09:33] (curent) – editare externă 127.0.0.1
Linia 1: Linia 1:
->[[dosar_obligatie_intretinere|Verificarea competenței internaționale - obligația de întreținere, pe cale principală]] 
- 
 ====Exemple de situații în care se pune problema verificării competenței internaționale în materia obligației de întreținere==== ====Exemple de situații în care se pune problema verificării competenței internaționale în materia obligației de întreținere====
  
Linia 7: Linia 5:
 //Exemplul 1// //Exemplul 1//
  
 +**Situație de fapt și proceduri:**\\
 Creditorul major A, cetăţean român, având domiciliul în România, solicită în contradictoriu cu pârâtul B, tatăl său, cetăţean român, cu reşedinţa obişnuită în Italia, stabilirea unei pensiei de întreţinere în favoarea sa, pentru continuarea studiilor. Creditorul major A, cetăţean român, având domiciliul în România, solicită în contradictoriu cu pârâtul B, tatăl său, cetăţean român, cu reşedinţa obişnuită în Italia, stabilirea unei pensiei de întreţinere în favoarea sa, pentru continuarea studiilor.
  
 +**Soluție:**\\
 Cauza prezintă un element de extraneitate (reședința obișnuită a pârâtului în Italia), astfel încât instanța este obligată să își verifice competența internațională potrivit regulilor din Regulamentul (CE) nr. 4/2009, chiar dacă părțile sunt cetățeni români. Cauza prezintă un element de extraneitate (reședința obișnuită a pârâtului în Italia), astfel încât instanța este obligată să își verifice competența internațională potrivit regulilor din Regulamentul (CE) nr. 4/2009, chiar dacă părțile sunt cetățeni români.
  
Linia 16: Linia 16:
  
 //Exemplul 1// //Exemplul 1//
-__de verificat__+ 
 +**Situație de fapt și proceduri:**\\
 M, student, cu reședința în Viena, cheamă în judecată pe tatăl său, N, cu reședința în Budapesta, pentru obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere. Pârâtul depune întâmpinare, prin care solicită admiterea în parte a acțiunii, în sensul obligării sale la plata pensiei de întreținere, luând în calcul și faptul că mai are un minor în întreținere. M, student, cu reședința în Viena, cheamă în judecată pe tatăl său, N, cu reședința în Budapesta, pentru obligarea acestuia la plata pensiei de întreținere. Pârâtul depune întâmpinare, prin care solicită admiterea în parte a acțiunii, în sensul obligării sale la plata pensiei de întreținere, luând în calcul și faptul că mai are un minor în întreținere.
 Este instanța română competentă? Este instanța română competentă?
  
-Barem +**Soluție:**\\ 
- +I. Identificați elementul/e de extraneitate. 
-4 puncte din oficiu +
-I. Identificați elementul/e de extraneitate. (1 p)+
 reședință părți – unul dintre criterii este suficient reședință părți – unul dintre criterii este suficient
-II. Motivați în drept și fapt aplicabilitatea Regulamentului 4/2009 (1,50 p) +II. Motivați în drept și fapt aplicabilitatea Regulamentului 4/2009  
-art. 1(1) – relații de rudenie părinte-copil +art. 1 (1) – relații de rudenie părinte-copil 
-III. Soluție în drept și fapt (3,50 p) +III. Soluție în drept și fapt  
-art. 5 – pârâtul a depus întâmpinare în care nu a contestat competența (2 p) +art. 5 – pârâtul a depus întâmpinare în care nu a contestat competența  
-instanțele RO sunt competente în temeiul art. 5 (1,50 p)+instanțele RO sunt competente în temeiul art. 5
  
 ----- -----
Linia 36: Linia 35:
  
 //Exemplul 1// //Exemplul 1//
-__de verificat__+ 
 +**Situație de fapt și proceduri:**\\
 Cerere de chemare în judecată este formulată de A, cu dublă cetăţenie română şi moldovenească, cu reşedinţa obişnuită în Republica Moldova, în contradictoriu cu B, cu dublă cetăţenie română şi moldovenească, cu reşedinţa obişnuită în Ucraina, având ca obiect stabilire pensie de întreţinere între foştii soţi. Cerere de chemare în judecată este formulată de A, cu dublă cetăţenie română şi moldovenească, cu reşedinţa obişnuită în Republica Moldova, în contradictoriu cu B, cu dublă cetăţenie română şi moldovenească, cu reşedinţa obişnuită în Ucraina, având ca obiect stabilire pensie de întreţinere între foştii soţi.
 +
 +**Soluție:**\\
 Instanţa română sesizată verifică: Instanţa română sesizată verifică:
  
Linia 52: Linia 54:
  
 //Exemplul 1// //Exemplul 1//
-__de verificat__+ 
 +**Situație de fapt și proceduri:**\\
 Cerere de chemare în judecată este formulată de A, cetăţenie română, cu reşedinţa obişnuită în orașul Sudak din Crimeea (Republica Autonomă Crimea) în contradictoriu cu B, cetățenie ucraineană, cu reşedinţa obişnuită orașul Sudak din Crimeea (Republica Autonomă Crimea), având ca obiect stabilire pensie de întreţinere în favoarea copilului major.  Cerere de chemare în judecată este formulată de A, cetăţenie română, cu reşedinţa obişnuită în orașul Sudak din Crimeea (Republica Autonomă Crimea) în contradictoriu cu B, cetățenie ucraineană, cu reşedinţa obişnuită orașul Sudak din Crimeea (Republica Autonomă Crimea), având ca obiect stabilire pensie de întreţinere în favoarea copilului major. 
 +
 +**Soluție:**\\
 Instanţa română sesizată verifică: Instanţa română sesizată verifică:
  
Linia 68: Linia 73:
  
 //Exemplul 1// //Exemplul 1//
- 
-__de verificat__ 
-Exemplu 
  
 Într-o acţiune formulată de un copil având vârsta de peste 18 ani împotriva pârâtului, tatăl său, în vederea stabilirii competenţei internaţionale, instanţa verifică dacă: Într-o acţiune formulată de un copil având vârsta de peste 18 ani împotriva pârâtului, tatăl său, în vederea stabilirii competenţei internaţionale, instanţa verifică dacă:
Linia 82: Linia 84:
 ----- -----
 ===Litispendență=== ===Litispendență===
-__de verificat__+ 
 +**Situație de fapt și proceduri:**\\
 A, cetăţean roman, cu reşedinţa obişnuită în România sesizează la data de 1 aprilie 2015 instanţa din Bologna, Italia cu o cerere de stabilire a pensiei de întreţinere în contradictoriu cu tatăl său, pârâtul B având cu reşedinţa obişnuită în Italia, în temeiul art. 4 lit. (a) din Regulamentul nr. 4/2009. A, cetăţean roman, cu reşedinţa obişnuită în România sesizează la data de 1 aprilie 2015 instanţa din Bologna, Italia cu o cerere de stabilire a pensiei de întreţinere în contradictoriu cu tatăl său, pârâtul B având cu reşedinţa obişnuită în Italia, în temeiul art. 4 lit. (a) din Regulamentul nr. 4/2009.
  
 La data de 10 mai 2015, A introduce o cerere identică pe rolul instanţei române de la reşedinţa sa în temeiul art. 3 lit b din Regulamentul nr. 4/2009. Prin întâmpinarea depusă de către B, aceasta învederează instanţei române existenţa unei cereri pe rolul instanţei italiene, invocând excepţia de litispendenţă. La data de 10 mai 2015, A introduce o cerere identică pe rolul instanţei române de la reşedinţa sa în temeiul art. 3 lit b din Regulamentul nr. 4/2009. Prin întâmpinarea depusă de către B, aceasta învederează instanţei române existenţa unei cereri pe rolul instanţei italiene, invocând excepţia de litispendenţă.
  
 +**Soluție:**\\
 Instanţa română: Instanţa română:
 1. în baza documentelor depuse de către pârât, verifică existenţa identităţii obiect, cauză, părţi între cele două cereri. 1. în baza documentelor depuse de către pârât, verifică existenţa identităţii obiect, cauză, părţi între cele două cereri.
Linia 99: Linia 103:
 //Exemplul 1// //Exemplul 1//
  
-Situația de fapt:__de verificat__ +**Situație de fapt și proceduri:**\\
 A și B sunt cetățeni români, necăsătoriți, care au împreună un copil minor în vârstă de 8 ani. A (mama) are reședința obișnuită în România, B (tatăl) are reședința obișnuită în Austria. A și B de comun acord au decis că minorul locuiește la mama sa în România, tatăl prestând periodic întreținere într-un anumit cuantum agreat de părți.\\ A și B sunt cetățeni români, necăsătoriți, care au împreună un copil minor în vârstă de 8 ani. A (mama) are reședința obișnuită în România, B (tatăl) are reședința obișnuită în Austria. A și B de comun acord au decis că minorul locuiește la mama sa în România, tatăl prestând periodic întreținere într-un anumit cuantum agreat de părți.\\
 În 2015, minorul a vizitat pe tatăl său în Austria cu ocazia sărbătorilor de Paște, având acordul mamei. La finalul vacanței de primăvara, părinţii au decis că e mai bine ca minorul să rămână la tatăl său pentru o vreme, în contextul în care mama avea o serie de probleme medicale care necesitau internare medicală. Minorul a fost înscris începând cu luna aprilie la o școală austriacă. De asemenea, el și-a petrecut vacanța de vară cu tatăl său. La finalul vacanţei de vară, minorul și-a exprimat dorința de a locui definitiv cu tatăl său în Austria și de merge acolo la școală începând cu luna septembrie 2015. Mama nu a fost de acord cu această modificare a locuinţei minorului și a insistat ca minorul să revină în România. În 2015, minorul a vizitat pe tatăl său în Austria cu ocazia sărbătorilor de Paște, având acordul mamei. La finalul vacanței de primăvara, părinţii au decis că e mai bine ca minorul să rămână la tatăl său pentru o vreme, în contextul în care mama avea o serie de probleme medicale care necesitau internare medicală. Minorul a fost înscris începând cu luna aprilie la o școală austriacă. De asemenea, el și-a petrecut vacanța de vară cu tatăl său. La finalul vacanţei de vară, minorul și-a exprimat dorința de a locui definitiv cu tatăl său în Austria și de merge acolo la școală începând cu luna septembrie 2015. Mama nu a fost de acord cu această modificare a locuinţei minorului și a insistat ca minorul să revină în România.
- 
-Cererile de chemare în judecată: 
  
 La 15.09.2015, B introduce o acțiune pe rolul instanței austriece solicitând stabilirea locuinței minorului la tatăl său, în Austria și obligarea pârâtei A la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, argumentând că instanţa austriacă este competentă în baza art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 pentru capătul principal de cerere şi în temeiul art. 3 lit (c ) sau (d) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 în privinţa capătului accesoriu privind obligaţia de întreţinere.\\ La 15.09.2015, B introduce o acțiune pe rolul instanței austriece solicitând stabilirea locuinței minorului la tatăl său, în Austria și obligarea pârâtei A la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorului, argumentând că instanţa austriacă este competentă în baza art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 pentru capătul principal de cerere şi în temeiul art. 3 lit (c ) sau (d) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 în privinţa capătului accesoriu privind obligaţia de întreţinere.\\
Linia 110: Linia 111:
 Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanţei române pârâtul B informează instanţa română despre existenţa litigiului aflat pe rolul instanţei austriece. Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanţei române pârâtul B informează instanţa română despre existenţa litigiului aflat pe rolul instanţei austriece.
  
 +**Soluție:**\\
 Instanţa română: Instanţa română:
  
Linia 127: Linia 129:
     * dacă aceste două condiții sunt îndeplinite (de exemplu, instanţa din Austria apreciază că este competentă în baza art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, respectiv art. 3 lit (c ) sau (d) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 pentru acţiunea din 15.09.2015, iar pentru cererea relativă la majorarea pensiei solicitată de mamă temeiul competenţei ar fi art. 3 lit (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009), instanţa română se //poate// desesiza.     * dacă aceste două condiții sunt îndeplinite (de exemplu, instanţa din Austria apreciază că este competentă în baza art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003, respectiv art. 3 lit (c ) sau (d) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 pentru acţiunea din 15.09.2015, iar pentru cererea relativă la majorarea pensiei solicitată de mamă temeiul competenţei ar fi art. 3 lit (a) sau (b) din Regulamentul (CE) nr. 4/2009), instanţa română se //poate// desesiza.
     * dacă una din cele două condiţii nu este îndeplinită (de exemplu, legea procesuală austriacă nu permite conexarea celor două cereri), instanţa română poate face aplicarea art. 13 alin. (1).     * dacă una din cele două condiţii nu este îndeplinită (de exemplu, legea procesuală austriacă nu permite conexarea celor două cereri), instanţa română poate face aplicarea art. 13 alin. (1).
 +
 +----
 +
 +<WRAP box lo>//<WRAP justify>„Exerciții practice în implementarea instrumentelor de cooperare în materie civilă și comercială” (JUST/2013/JCUV/AG/4634) – Proiect co-finanţat de către Comisia Europeană, Programul Specific în domeniul Justiției Civile</WRAP>//
competenta_r4_exemple.1443419376.txt.gz · Ultima modificare: 18.10.2019 09:32 (editare externă)

Donate Powered by PHP Valid HTML5 Valid CSS Driven by DokuWiki