EuRoQuod

Bază de date a cererilor preliminare adresate de către instanțele din România Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Persoana de contact: Beatrice Andreşan-Grigoriu, formator INM, titular de disciplină la Dreptul Uniunii Europene (beatrice.andresan@gmail.com, +40 21 4076232 (INM); +40 727 317282 (mobil)).

27.10.2014

În cererea preliminară Nicula, C-331/13, adresată CJUE de către Tribunalul Sibiu, Curtea, întrunită în Marea Cameră (la cererea guvernului român) a decis că sistemul de rambursare prin compensație reglementat de art. 12 din OUG 9/2013, astfel cum a fost interpretat de către instanța de trimitere, nu permite justițiabililor exercitarea efectivă a dreptului la rambursarea taxei plătite în mod nejustificat de care dispun în temeiul dreptului Uniunii și este, deci, contrar dreptului UE.

17.07.2014

Cererea preliminară adresată de către CA București a fost finalizată astăzi prin hotărâre preliminară, în care Curtea de Justiție a interpretat art. 16 și 18 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în sensul că imposibilitatea societății de leasing de a reuși recuperarea de la utilizator a bunurilor care fac obiectul unui contract de leasing financiar ulterior rezilierii acestuia din culpa utilizatorului, în pofida demersurilor întreprinse de societatea respectivă în scopul recuperării acestor bunuri și în pofida lipsei oricărei contraprestații ulterioare rezilierii amintite, nu poate fi considerată o livrare de bunuri efectuată cu titlu oneros în sensul acestor articole.

19.06.2014

AG AG Cruz Villalón a reținut că, în esență, întrebarea adresată CJUE este dacă o carență generalizată a condițiilor sanitare de bază din statul de reședință trebuie considerată o situație în care este imposibilă prestarea tratamentului, ceea ce, în caz afirmativ, ar permite pacientului, în temeiul art. 22 alin. (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială, să își exercite dreptul de a fi autorizat să beneficieze de serviciul respectiv în alt stat membru, pe seama sistemului de asigurări sociale al statului său de reședință.
În vreme ce Curtea s‑a pronunțat în numeroase ocazii cu privire la sfera de aplicare a prevederii respective și la dimensiunea serviciilor medicale în lumina libertăților de circulație, aceasta este prima ocazie când se adresează o întrebare privind o cauză în care necesitatea de a beneficia de serviciu în alt stat membru este întemeiată pe condițiile precare care afectează statul de reședință.

În concluziile sale din 19.06.2014, AG Cruz Villalón propune CJUE să răspundă întrebărilor adresate de Tribunalul Sibiu în cauza Petru după cum urmează: „Articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretat în sensul că un stat membru este obligat să autorizeze prestarea unui serviciu inclus în rândul prestațiilor acoperite în ipoteza unei deficiențe cu caracter punctual și tranzitoriu în cadrul unei anumite instituții spitalicești din statul membru respectiv care face efectiv imposibilă prestarea unuia dintre aceste servicii.
Dimpotrivă, articolul 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1408/71 trebuie interpretat în sensul că nu obligă un stat membru să autorizeze prestarea unui serviciu inclus în rândul prestațiilor acoperite în ipoteza unei deficiențe structurale și îndelungate în cadrul instituțiilor spitalicești, chiar dacă aceasta poate implica imposibilitatea realizării efective a anumitor prestații medicale, cu excepția cazului în care autorizația respectivă nu periclitează viabilitatea sistemului de securitate socială din acel stat membru.
Instanța de trimitere trebuie să verifice, pe baza expertizelor independente prezentate în mod adecvat în cadrul procesului, dacă aceste împrejurări existau în momentul când reclamanta a solicitat autorizația în temeiul articolului 22 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1408/71.”

1.07.2014

CA Cluj a întrebat dacă prevederile art. 7 alin. (2) lit. c) din Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 privind aplicarea regimurilor de securitate socială trebuie interpretate în sensul în care intră în sfera lor de aplicare un acord bilateral încheiat între două state membre, anterior datei de la care se aplică regulamentul, în temeiul căruia acestea au convenit încetarea obligaţiei privind drepturile de asigurări sociale datorate de către un stat către resortisanţii celuilalt stat, care au avut calitatea de refugiaţi politici pe teritoriul primului stat şi au fost repatriaţi pe teritoriul celui de-al doilea stat, în schimbul plăţii de către primul stat a unei sume forfetare pentru plata pensiilor şi acoperirea perioadei pentru care în primul stat membru s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale.

La 27 ianuarie 2011, INM a lansat o bază de date a cererilor preliminare adresate de către instanțele din România, în temeiul articolului 267 TFUE, Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Această bază de date este esențială pentru informarea promptă a magistraților cu privire la existența, conținutul și stadiul în care se află cererile preliminare trimise CJUE de către instanțele din țară. Astfel, magistrații (și nu numai)vor putea lua o decizie informată cu privire la necesitatea trimiterii unei noi cereri preliminare cu același obiect, vor putea urmări evoluția unei cauze de interes și vor fi la curent cu soluțiile pronunțate de către CJUE în cauze provenind din România.

Unul dintre elementele importante în luarea deciziei de a efecta sau nu o trimitere preliminară îl constituie accesul la cererea preliminară trimisă anterior relativ la aceeași problemă de către alte instanțe din țară. De aceea, comunicarea către INM a textului integral al cererilor preliminare este esențială, de ea depinzând informarea promptă a tuturor magistraților. Menținerea și actualizarea acestei baze de date nu este posibilă fără implicarea activă a tuturor instanţelor care au adresat cereri preliminare, implicare constând în simpla trimitere a acestora către INM, în format electronic.

În acest sens, prin adresa nr. 28284/1154/2011, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat instanțelor transmiterea către INM a cererilor preliminare prin care este sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, în format electronic, urmând ca acestea să fie anonimizate și postate în tabelul de evidență a trimiterilor preliminare.

Evidența este ținută sub forma unui tabel în care sunt afișate informații de bază despre trimiterile preliminare în ordinea înregistrării lor pe rolul CJUE, de la cele mai noi la cele mai vechi:

• numărul de înregistrare a trimiterii pe rolul CJUE;
• numele părţilor din litigiul aflat pe rolul instanţei naţionale;
• cuvinte cheie utile;
• stadiul cauzei (pendinte, radiată ca urmare a retragerii cererii de către instanţa de trimitere, suspendată de către CJUE până la soluţionarea altei cauze, respinsă ca inadmisibilă, soluţionată prin hotărâre preliminară, soluţionată prin ordonanţă).

Modul inițial de afișare este al cauzelor pendinte. Prin bifarea/debifarea criteriilor afișate pot fi vizualizate cauzele după stadiul cauzei.

Din tabel se poate accesa fişa fiecărei cauze, care cuprinde, pe măsură ce informaţiile devin disponibile:

• mai multe informaţii despre cererea preliminară: instanţa de trimitere, normele de drept intern şi normele de drept european în discuţie, data trimiterii, data înregistrării în registrul Curţii, textul integral al cererii preliminare;
• stadiul în care se află cauza pe rolul Curţii, inclusiv dacă s-a solicitat soluţionarea cererii preliminare potrivit procedurii accelerate (PPA) sau de urgenţă (PPU), data formulării concluziilor sau luării de poziţie de către avocatul general, posibila conexare cu altă/e cauză/e;
• întrebările preliminare adresate Curţii, astfel cum au fost formulate de către instanţa de trimitere, dar şi întrebările astfel cum au fost reţinute de către CJUE, comparaţia constituind o bună metodă de adaptare pentru viitor a modului de formulare a întrebărilor;
• un link către textul oficial al hotărârii sau ordonanţei Curţii (de pe curia sau EUR-Lex) şi rezumatul hotărârii sau ordonanţei Curţii;
• comentarii şi articole pe marginea cauzei respective şi/sau referinţe către articole din reviste de drept şi alte lucrări relevante.